Peștera Huda lui Papară
Primul lucru pe care ar trebui să-l știți despre peștera care ne-a ,,crescut si ne-a educat ca speologi” este că portalul ei maiestos , cu o înalțime de 67 de metri se poate admira savurând o ceaşcă de cafea sau un pahar cu vin de pe terasele pensiunii. Da, suntem norocoşi, ne situam la cateva minute distanţă de intrarea in peştera Huda lui Papară.
Iată cum a început povestea. Primul dintre noi care a descoperit emoţia și frumuseţea celei mai mari peşteri din Munţii Trascău este Claudiu, când avea 16 ani. Este unul dintre speologii care o cunosc cel mai bine. Alături de alţi speologi pasionaţi , a explorat-o, s-a împrietenit cu ea, a participat la cartarea ei şi a împărtășit frumuseţile descoperite în adâncurile pământului, cu alţi doritori de aventură.
Ne-a transmis şi nouă, familiei, aceasta bucurie.
Această peșteră încă ne provoacă și în turele noastre de explorare alături de alți speologi, cu mii de ore de ,,pesterealea”, pasionați, profesioniști, ne surprinde cu noi frumuseți.
Peştera Huda lui Papară, considerată una dintre cele mai importante obiective turistice de origine carstică din țară, cumulează numeroase superlativele: cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs de apa subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, pentru grupa Munţilor Trascău din Apuseni, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi şi mai numeroase excentrite (stalactite crescute strâmb) din România.
Vizitarea ei poate fi facută numai în grupuri organizate și ghidate de speologi experimentați și ghizi de speologie, calificați.
Denumirea peșterei provine de la regionalismul Hudă ce înseamnă cale îngustă, groapă, gaură în pământ, peşteră sau adăpost. Papară poate avea la origine latinul ”papa” ce înseamnă conducator religios, preluat în limbile ”barbare” papar. Deci, Huda lui Papară ar putea înseamna adăpostul, casa conducătorului religios. În preistorie şi în vremea dacilor peştera a fost folosită ca locuinţă şi loc de cult. Legenda spune, de asemenea, că Zamolxes, zeul dacilor, s-a retras într-o peşteră din Trascău, cea mai mare şi mai vizibilă. Aceasta ar putea fi Huda lui Papară.
Peștera s-a format în calcarele masive ale Jurasicului Superior, are o lungime totală de aproximativ 6000 de metri, la care care se adaugă galerii scufundate în curs de explorare, ce însumează în prezent 273 metri. Este parcursă de un curs de apă, format din unirea pâraielor Valea Poienii, Valea Ponorului și Valea Seacă, dispărute în adâncul Masivului Bedeleu la Vânatările Ponorului.
După un parcurs subteran de 2.022 m, iese la lumină un pârâu cu debit puternic, botezat Valea Morilor. De ce aceasta denumire? Pentru ca în trecut această vale a alimentat 12 mori, care, în prezent nu mai există.
Accesul în Peștera Huda lui Papară se află la o altitudine de 567 m, fiind reprezentat de un portal impresionat, cu o înălțime de 67 de metri, în peretele masiv de calcar. La 50 de m după intrarea în peșteră, se află Cascada Evantai, o cascadă formată de căderea apei de pe un bloc de stâncă. Trecerea de cascadă este anevoioasă, fiind necesară escaladarea sa. Urmează o stâncă mare suspendata intre pereții galeriei, ce poartă numele Inima de Piatră.
În Sala Minunilor se ajunge după escaladarea unor blocuri masive de piatră și traversarea a două lacuri subterane. Sala imensă uimește prin înălțimea sa de 102 m, cu temperaturi cuprinse între 10 și 20 grade C.
În Huda lui Papară mai există o serie de locuri cunoscute sub numele de La Lanțuri, Sala Virgină, Sala Tăcerii, Sala Crucii, Sifonul, Groapa Leilor, Cascada Gemănată, Lumea Frământată etc.
Locul unde soarele ,,răsare” de două ori
Legendele din jurul peşterii sunt completate şi de un fenomen bizar. Pentru noi, cei care locuim la gura peşterii, soarele ,,răsare” de două ori pe zi. Astfel, la orele dimineţii, admirăm soarele cum apare de după culmea Bedeleului şi se ridică pe cer. După câteva ore, dispare după vârful peretelui de calcar ce poarta numele de Bulz. Acest perete impozant acoperă aici jumătate din bolta cerului. După aproape două ore, soarele răsare iarăşi în partea vestică a muntelui şi apune seara după culmile mai domoale ale Dumeștului.